Credința adevărată
E credința ancorată în Cristos,
E credința neclintită
Care nu-și caută niciun folos!
Credința adevărată
E credința care se jertfește,
E credința ce se-avântă
Chiar dacă lumina n-o zărește!
Credința adevărată
E o credință tulburătoare,
E credința aceea sfântă,
În fața ei nimic rău nu stă-n picioare!
Credința adevărată
E nădejdea ce nu moare,
E nădejdea neclintită...
Chiar de-s nori, curând răsare-un Soare!
Credința adevărată
E-ancorată-n Stânca cea de veacuri,
Ea de nimic nu-i zguduită,
Ea e Stânca ce s-a coborât din ceruri!
Credința adevărată
E-o virtute, nu-i blestem!
E comoara de la Dumnezeu primită,
E-o podoabă ce în inim-o purtăm.
Credința adevărată
Este cea care dărâmă ziduri!
Ea face din cenuș-o nestemată,
O nestemată pregătită pentru ceruri.
Credința adevărată
Îți leagă inima de cer,
Îți dă o haină curățită
În sânge sfânt, sânge de Miel.
Credința adevărată
Îți îmbracă sufletul
Cu haina cerului, curată,
Să fii gata de-al întâmpina pe Domnul!
Credința adevărată
E credința vie, arzătoare,
Care-ți mistuie ființa toată
Și dă sufletului aripi ca să zboare!
Credința adevărată
E credința celor puțini,
Care mai umblă pe cărarea dreptă
Prin văi și printre spini.
Credința adevărată
O găsim scrisă-n Cuvânt,
De Isus a fost trăită
Printre noi pe acest pământ.
"Credința adevărată
E-o comoară ascunsă bine
De ochii celor mulți ce vor să vadă
Un profet, dar nu pe Mine!
Credința adevărată
-Zice azi Isus-
Am lăsat-o celor ce Mă caută
Cu ochii îndreptați în sus!
Credința adevărată
E a celor care Mă iubesc,
A celor ce-Mi păzesc porunca toată
Și zi de zi pe-altar ei se jertfesc!
Credința adevărată
E a celor ce nădăjduiesc,
Cari' venirea Mea așteaptă
Și în ascultare Mă slujesc!
Credința lor va fi răsplătită odată-n ceruri,
Când sus în slavă Îi voi primi,
Întâmpinați de cântu-a mii și mii de coruri,
În Raiul Sfânt, unde pacea și lumina va domni!"